joi, 21 iulie 2011




Dacă ești chior, orb, nevăzător sau vecin cu alt sinonim al celui care nu vede, nu înseamnă neapărat că ești posesorul unui handicap peste care nu mai poți să treci, ci înseamnă că ești definiția celui care nu are cum să vadă miștocărelile și aberațiile care ies zi de zi din condeiele celor care nu știu să scrie și să citească. Pe dracu', dacă înțeleg...

RVDR a scris-o Eminescu, mai muribund decât credea, NVDR o scrie un tâmpit, treaz de pe la unu (una) noaptea... Și dimineața râd cu urechile neschimbate, parcă mai beat decât în ajunul morții unei mari iubiri care se autointitula campioană (fără aluzii oltenești, de dragul poetului).

Dar dacă ai VDR, ce poți să vezi ? Cu excepția umbrelor puse mereu peste gramatica limbii române de către aceiași nevolnici beți în patul lor de acasă ? Nimic. Două întrebări, un singur răspuns. Scurt. Fad. Neputincios.

NVDR... Mai grea decât coasa din mâinile întunericului, mai ternă decât fata moșneagului, fată care se bucură că are o cabană în vârf de munte. NVDR, prescurtată pentru a da de gândit celor care nu se gândesc decât la portofelul burdușit de (alte) bancnote.

Și când te pregătești să scuipi altceva prin ochii spurcați, te dor coastele, și te întrebi dacă pe stânga sau pe dreapta. Când le cauți, înfigi degetu' în mijloc, și te miri de mirosul care pătrunde camera.

Da, de azi nu mai există analfabeți, agramați și toate cele, împrăștiate la un loc, de azi nu există decât NVDRa din fața unei tastaturi negre, fără praf de vreo două ore. Și... da, berea din frigider nu mai e rece, și când o prind între buze nu mai e ciocolată desprinsă din același frigider care a înghețat gândacii.

ȘUP, ȘUP, NVDRa nu e boală, e doar o angoasă a copilăriei de care m-am despărțit timpuriu și fără să vreau. La dracu' ! Sunt bărbatul care nu vede !




Sursă foto: www.trademarkia.com, www.yogaesoteric.net

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu