Viața de după

Dacă trăiești în România și ești plictisit de canicula care-ți brăzdează scăfârlia neajutorată, nu ai decât două soluții:

1. Deschizi televizorul în prag de răsărit de soare și aștepți căldura cea mare, navighând printre știrile de matineu, unele mai violente decât altele, dar, irefutabil, nu uiți să zapezi și pe canalul fost-porno, unde soțul țipă vreo oră la consoarta care și-a uitat bikini acasă. Concluzia ? Până seara, îți trece cheful de vreo trei tipe, și te întrebi la ce mama dracului ți se mai scoală.

2. Dacă ți s-a stricat televizorul și nu mai aprinzi decât veioza când se clăbucește de ziuă, ești norocos și treci, iremediabil, pe sex total, de se miră toți vecinii când țipi. Sau ?

Ideea e că trăitul cu sughițuri din România devine tot mai vesel, iar dacă mai și afli ce se-ntâmplă în jurul tău, te uiți seara în oglindă și te miri de ce nu ai trei găuri în cap.

Există și viață după serenada gândurilor, moment în care te-njură Vanghelie fără să-l vezi pe stradă. Da, mai ejaculează și el, dar o face ca de fiecare dată, cu buba în gură. Și dacă atâția au picat bacul, de ce ne mai mirăm de perlele scoase din pix de profesori ?

Sursă foto: www.toonpool.com

Tutunul... verde de acasă !

... gurile (rele) continuă să ne fie pline de nicotină. Bineînțeles, nu numai gurile, corpurile toate, cu nicotină inhalată de la gură în jos, până la una dintre găurile care se numește cur(uri). Ha!

Cunoaștem țigara de după sex? Cum să nu... dar o vom cunoaște, cu siguranță, și pe cea de după viață, pe cea pe care o vom fuma singuri, ca de obicei, de data aceasta închiși în garsoniera care se numește sicriu, țigara pe care o vom savura în moarte, acolo unde nu circulă metroul, nu că în viață, și mai ales seara, trenul care vine pe liniile de metrou ar circula... Na, na, dăm bătaie la Metrorex!

Țigara de după... mâncat e cacafeaua de după dormit, îți tragi palme la fiecare secundă în care-ți dai seama că ești treaz, că faci umbră degeaba pământului. Asta spus la modul duios, sublim etc, că altfel am spune că facem umbră degeaba României, care Românie oricum nu e pregătită de umbră. Da, singura umbră pe care o acceptă țărișoara din spațiul carpato-danubiano-pontic, este umbra formată la fundu' Europei, umbră din care nu mai poate să iasă.

Negreșit, vom trage bășini în continuare, bășini ieșite din cururi puturoase... până ne vom căca pe noi, dar năravul a fost, este și va deveni istorie. Nu ne mai scoate nimeni din el.

Sursă foto: www.studentie.ro