Conexiunea sufletelor

În fiecare suflet se cască o groapă, un hău, de unde evadarea devine imposibilă. Sufletele pereche caută iubirea în neştire, dar nu realizează că nu mai pot ieşi din neantul în care au căzut. Şi-atunci, ce-i de făcut?

Variantele sunt multiple, dar când te loveşti de abis, realizezi că nu ai decât o soluţie: să putrezeşti în interiorul sufletului, adică să bei din apa murdară care nu se mai termină. Când te murdăreşti pe dinăuntru, realizezi, abia atunci realizezi cât de frumoasă este viaţa. Deşi e scurt, traiul care pute, parcă... nu se mai termină. Continuă, continuă... în nopţi îngemănate.

La sfârşit, adormi într-un vis dezbrăcat... Şi tu, şi el, goi de miresme plăpânde.

Şi Ea?... Sfidam frumosul la Ea / Departe, cu inima frântă, / Rupeam corzile-n chitara mea / Ce nu mai cântă. / Striveam o buză de Ea / Sorbeam fără buze nectar, / Iar sânge din venă ţâşnea, / Trist şi murdar. / Pierdeam privirea în Ea / Pocneam din degete multe, / Iar focul în apă ardea / Cu flăcări cărunte. / Eram velur şi era Ea / Cu părul subţir' de pe frunte, / În pic de-ntuneric nimic nu pierdea / Fumam ameţit într-o luntre. / O parte din pas ajunge la Ea / Pustiu şi turbat mă-nfior, / Piciorul beteag în mâna mea / Doare-n secunda de dor.

Sursă foto: http://www.link-kinesiologie.de/

Lină, lină Mădălină... îndrăgostită

Mădălina Manole a murit, dar continuă să trăiască lin, la fel ca-n piesele ei. A trăit... frumoasă, a murit frumoasă, iar extravaganţa aventurii ei dincolo de viaţă, nu se mai termină. Acuzaţii, bocete, răcnete şi tot felul de invective sunt adresate celor care au fost mai mult sau mai puţin lângă ea. Tonul moralizator al acestei postări îndeamnă la un "De ce?" acru, dar cobor repede din nori şi-mi dau seama că, din păcate, orice moarte suscită interes. Interes care nu vine doar din partea compatrioţilor, interes care nu este bazat doar pe compasiune. Şi-atunci, de ce?

Hmmm... La scară mai largă, moartea şi capodopera lui Eminescu a născut bani, de ce să nu se întâmple la fel şi cu decesul unei cântăreţe? Dacă Elodia a provocat o întreagă isterie naţională, de ce să nu facă la fel şi Mădălina Manole!? Lin, lin, la fel precum spunea tocmai ea. Suntem un popor care continuă să trăiască prin tragedii, mai ales în vremuri de criză. Prin Mădălina, nu facem decât să mai turnăm puţin borş, adică zeamă acră, în amarul... avangardist al terorii din suflet.

Ea a plecat, noi continuăm. Acum nu mai formulăm întrebarea scurtă de mai sus, acum nu ne mai întrebăm decât... pentru ce? Răspunsul vine imediat: pentru o "doară" de sărut pe fruntea rece... pentru că şi noi căutăm veseli un răspuns.

Şi nu îl găsim niciodată.